Scena baletelor în secolele XVI și XVII

Scena baletelor în secolele XVI și XVII

Tomaso Francini

 

 

Imagini pentru Le ballet de la délivrance de Renaud

Baletele de curte au jucat un rol important în Franţa secolelor XVI-XVII. Ele erau un mijloc de afișare a puterii naţiunii și a conducătorilor săi, mijloc de diplomaţie facilitȃnd reconcilieri sau alianţe. Ȋn cadrul dansurilor participau membrii familiei regale, curteni sau dansatori profesioniști, pentru relaxarea celor prezenţi. Baletul a devenit extrem de popular la mijlocul secolului al-XVI-lea sub susţinerea Catherinei de Médicis.
Primele balete de curte erau la început doar niște baluri organizate în jurul unui pretext dramatic, ce se desfășurau la același nivel cu mesenii, doar că asistenţa era dispusă sub forma unei înșiruiri de entremets. Spre deosebire de teatru care deja avea o scenă permanentă, în momentul în care se recurge la scenă pentru balete aceasta este amenajată provizoriu în fundul sălii de bal, cu publicul așezat pe trei laturi, în tribune concepute ad-hoc. Deși sala de bal este imensă, spaţiul destinat scenei pentru balet era destul de restrȃns, iar atȃta vreme cȃt reprezentaţia se desfășura în interior, nu sunt posibile distribuţii mari. Şi pentru că baletul s-a născut la curte, acesta nu trece prin etapa scenei-cutie, cu decorurile simultane din teatrul medieval.
Cȃnd sala de bal nu este destul de spaţioasă, scena este amplasată chiar deasupra ușii mari de la intrare, în faţa perechii regale care se afla așezată la capătul opus pe o estradă, la aceeași înălţime cu scena. După terminarea baletului, dansatorii coboară pe niște pante laterale și se alătură comesenilor pentru balul ce urmează.
Ȋn 1596 scena folosită pentru pastorala „Ballet d’Arimène” prezintă o particularitate, o înclinare de 6˚. Datorită scenografului Ruggieri se introduc în balete (înaintea teatrului) schimbările a vista, manevrate de dedesubtul scenei. Ȋncă de la sfȃrștul secolului al -XVI-lea Ruggieri introduce primele mașinării cu care crează efecte impresionante.
Dar după 1610, scenograful Tomaso Francini stabilește un nou standard pentru spectacolele de la curte. El folosește greutăţi și șasiuri culisante pentru schimbările de decor. Dansatorii sunt văzuţi în continuare în faţa decorului și nu în el. Mașinăriile impuse de Francini au scopul de a pune în evidenţă efectele speciale, iar poezia, muzica și dansul devin subordonate decorului.

Scenograful secolului al-XVI-lea

Ȋn 1615, Marie de Médicis apelează la Tommaso Francini (1571-1651), un inginer de fȃntȃni și designer de grădini (agreat de curtea regală), pentru a realiza scenografia baletului Le ballet de Madame. Prin proiectarea unui model de scenografie pentru acest spectacol prezentat reginei, acest inginer recunoscut pentru inventivitatea sa, va face o schimbare majoră în cariera sa. Scenografia gȃndită de Francini și de o mȃnă de designeri italieni reprezintă cea mai evoluată etapă de pȃnă atunci a scenei franceze. Aceasta aduce cele mai recente mecanisme de modificare scenică marcȃnd apariţia mașinăriilor mai complexe.
Doi ani mai tȃrziu (29 ianuarie 1617), Francini vine cu noi tehnici pentru baletul „La deliverance de Renaud”, transformȃnd scena în ceva mai sofisticat. Un element unic la acea vreme a reprezentat realizarea unei platforme mari care se rotea, oferind astfel posibilitatea alternării scenelor. Experienţa sa în materie de fȃntȃni va fi proiectată prin plasarea în scenă a trei fȃntȃni. Noile mecanisme introduse sunt atent studiate în Tratatul lui Nicola Sabbattini (un alt mare scenograf de mai tȃrziu), pe parcursul a 16 capitole.

 

 

 

 

 

Prin inovaţiile introduse de Tomaso Francini se creau momente magice cu schimbări bruște care distrăgeau atenţia spectatorilor și sfidau logica. Ele mai aveau menirea de a ilustra puterile supranaturale sau abilităţile magice ale unui personaj. Printre acestea se numǎrau:

⦁ rame acoperite cu desene elaborat pictate;
⦁ perdele elaborate pictate în perspectivă (acestea serveau doar ca fundal pentru acţiunea spectacolului);
⦁ mașina „nor” folosită pentru coborȃrea interpreţilor din cer (între 1620 și 1630); Aceste mașini devin mai puţin populate datorită lipsei de interes a lui Ludovic al – XIII – lea pentru spectacole; În plus, spectacolele de balet mutate în saloane și apartamente private și schimbarea subiectelor baletelor pentru că oamenii nu mai erau atrași de subiectele mitologice, duc la renunţarea la această mașină);
⦁ sisteme de scripete amplasate sub scenă sau în spatele ei (se consideră că diversele cadre utilizate erau plasate pe mai multe straturi);
⦁ trei fȃntȃni așezate în scenă;
⦁ care de foc plutind prin aer;
⦁ sistemul grecesc periaktoi (o prismă triunghiulară de lemn montată pe un bolţ central care permitea să se rotească, introdusă într-o bază de piatră)
⦁ placa turnantă construită în scenă (permitea ca imaginile complexe să fie pregătite în afara scenei);
⦁ șasiuri culisante utilizate pentru schimbarea decorurilor;
⦁ o perspectivă suplimentară au constituit-o aripile înclinate (tehnică ce va fi utilizată în Italia zeci de ani, și despre care scenograful Sebastiano Serlio spunea că poate sfida ochiul spectatorului).
Scena pentru balete

Scena pentru balete imaginată de acest scenograf este înaltă și pătrată, cu un spaţiu chiar în faţă destinat orchestrei (fosa de mai tȃrziu). Pȃnzele pictate culisează, prin intermediul unor trape se pot schimba mai multe decoruri a vista, iar ieșirile și intrările se fac prin fante mascate de practicabile. Acesta este momentul în care începe să se danseze și în interiorul decorurilor. Cu timpul elementele de decor sunt integrate concepţiei spectacolului și se diversifică în: diverse practicabile, mașinării, pantaloni de pȃnză, perdele de voal, etc.
Deoarece baletele de curte nu pot avea o existenţă nomadă, precum spectacolele de teatru, rareori se dau mai multe reprezentaţii. Ȋnsă din a doua jumătate a secolului al-XVII-lea spectacolele de balet vor fi preluate de profesioniști și transferate pe scenă.

SURSE FOTO:

https://en.wikipedia.org/wiki/Tommaso_and_Alessandro_Francini

https://ro.pinterest.com/pin/477029785510610680/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

%d blogeri ca acesta: