Lume încotro?!

 

 

 

Imagine similară

 

 

Forfota și responsabilitățile zilnice în care sufletele și mințile noastre sunt obligate să subziste ne influențează tot mai mult viețile. Liberi, dar sclavi ai tehnologiei și ai unui model de viață importat, românul de rând devine tot mai blazat și debusolat într-o continuă fugă după noi provocări.

În încercarea de a ne alinia unor valori occidentale străine poporului, culturii și tradițiilor noastre, ne îndreptăm spre o pierdere a esenței și identității naționale. Și chiar dacă simțim nevoia unei schimbări, rămânem acaparați în vârtejul cotidian, influențați de tot ceea ce globalizarea a adus cu ea. Consumismul ne-a impregnat în vieți ideea că nu putem trăi fără anumite materii, dar acest aspect ne aduce cu atât mai mult sentimente de oboseală, confuzie și chiar depresie. Am ajuns să iubim mai mult lucrurile și mai puțin pe noi înșine și pe semeni.

În graba impusă de ritmul fiecărei zi a „secolului vitezei” oamenii au ajuns să mișune în permanență precum albinele, diferența fiind dată doar de scop, omul nu alege liniștea, empatia, întoarcerea spre sine și spre semeni, ci aleargă după distracții facile, după stimulente tot mai puternice, care să-l șocheze și să-i alimenteze nevoia de iureș permanent în care cu toții suntem atrași.

Lumea divertismentului și mijloacele media, transformă omul într-un individualist împătimit al stimulilor cât mai intenși, și îl distrage de la adevăratele nevoi: nevoia de a comunica direct și de a împărtăși cu ceilalți bucuriile și grijile. Omul contemporan se înconjoară de o multitudine de bunuri materiale care depășesc nevoile lui, are în mediul online mulți prieteni, încearcă să se ridice la nivelul cerințelor societății de consum în care trăiește, dar se simte singur, neîmplinit și poate depresiv. Conectați la tehnologie, pierdem legătura de suflet care ne-ar vira automat stabilitate și profunzime.

Tinerii se dezvoltă la fel de blazați ca și adulții din jurul lor, și învăță să fie egoiști, pragmatici și buni consumatori dependenți de produse lipsite de substanță. Mass-media și tehnologiile de ultimă generație îi „dresează” pentru a trăi doar clipa și a nu-și forma prea multe idealuri realiste. Își pierd mult prea devreme inocența, energia, prospețimea, se acomodează greu unei vieți normale presărate cu provocări reale. Cea mai mare parte a generației tinere se caracterizează prin dorința de independență, lipsa răbdării, a atenției, a puterii de concentrare și a inițiativei, fac greu față stresului și socializează mai greu. Pentru toate acestea ar fi necesar un antrenament destinat creierului pentru a obține abilitățile dorite prin care tinerii să se integreze sănătos și responsabil în societate.

 

Imagini pentru consumerism

 

Tehnologia înlocuiește subversiv legăturile emoționale normale care ar trebui să existe între membrii tinerelor generații. Valorile lor principale sunt: libertatea, obținerea succesului rapid și cu cât mai puțin efort, dobândirea unei imagini publice cât mai în trend, dezvoltarea unei cariere care să conducă spre realizarea materială acceptată de societate. Lăsându-se influențați de fuga după alinierea cu inovațiile occidentale își pierd tot mai mult simțul responsabilității, al dreptății, al unei stabilități sufletești și al comuniunii cu semenii.

Din cauza lipsei unui sistem de valori reale, nu reușesc să se mai orienteze, să discearnă, sunt imuni în fața încercărilor obținerii unui ideal pentru care să-și dorească să lupte depunând oricâte eforturi ar necesita. Se îngroapă în plăceri de moment, egoiste, adesea imorale, și întâmpină dificultăți în a-și dezvolta relații solide. Pierd ideea de apartenență și de unitate umană. Iar lumea virtuală le oferă spațiul perfect pentru a-și îndulci simțurile amorțite de alte contexte. Dar această comunicare falsă (on line) nu aduce nici pe departe nimănui fericirea, doar cel mult mărirea ego-ului prin numărul cât mai mare de „prieteni” și a like-urilor strânse. Relaționarea online accetuează adesea mai mult sentimentul de singurătate și abandon, fiindcă la baza acestei legături nu se află o comunicare reală și multe dintre acțiunile și discuțiile susținute în acel mediu sunt lipsite de o bază solidă și reală.

Media este și ea răspunzătoare de toate aceste urmări printr-o îndrumare și o influență nefastă  asupra lumii, care transformă receptorul într-un om pasiv, acaparat de varietatea de imagini, aliniat unei omogenități universale. Semnificațiile imaginilor joacă un rol important în evoluția receptorilor, având o puternică influență asupra comportamentelor și gândirii lor.

Pentru viitorul celor mai tineri a rămas doar potențialul exemplu pe care noi, cei cu mai multă experiență de viață am putea să îl dăm. Îmi pare a mai fi rămas speranța, altfel unde oare ne îndreptăm noi ca societate evoluată și civilizată?…

 

Bibliografie

Bogart, Leo, Commercial Culture: The Media System and the Public Interest, Editura Oxford University Press, New York, 1995;

Guénon, René, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 2008;

Lipovetsky, Gilles, Fericirea paradoxală, Editura Polirom, Iași, 2007;

Pr. Constantin Necula, Duminici de fiecare zi, Editura Agnos, Sibiu, 2016;

Revista Familia Ortodoxă, nr.11, 12/2017; nr.1, 2, 3/2018.

 

Surse foto:

http://www.patheos.com/blogs/thepangeablog/2012/02/14/consumerism-destroys-calling-reflections-on-student-ministry-from-consuming-youth/

https://funnytimes.com/Cartoon-Treasury/consumerism/

 

By Geta Răvdan Huncanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

%d blogeri ca acesta: